Volei - tehnici de lovire a mingii

Lovirea mingii cu două mâini de jos - primirea sau preluarea

Invenţie a şcolii japoneze de volei lovirea mingii cu două mâini de jos se utilizează preponderent la preluarea mingilor „tari” din serviciu şi loviturai de atac.

În terminologia voleibalistică se folosesc şi expresiile „primire”, când este vorba de recepţionarea serviciului sau „preluare” din atac în situaţiile de apărare.

Poziţia iniţială

Jucătorul este orientat cu faţa pe direcţia jucătorului care serveşte. Trunchiul uşor înclinat în faţă cu braţele oblic înainte jos, sau chiar orizontal pentru a primi mingea în dreptul corpului (planul sagital). Picioarele în spijin pe pingea sunt uşor depărtate şi îndoite la nivelul genunchilor, greutatea egal realizată pe ambele picioare astfel încât să permită o deplasare rapidă pe orice direcţie.

Acţiunea picioarelor, trunchiului şi braţelor

Este o mişcare înlănţuită a celor trei segmente, mişcare care începe prin întinderea picioarelor, îndreptarea trunchiului şi lovirea mingii cu antebraţele întinse şi în extensie. Se recomandă ca traiectoria mingii din primire să aibă înălţimea 3-5m, orintată spre zona din care se ridică, la 1m de fileu.

Lovirea mingii

Contactul cu mingea se face la nivelul bazinului, pe antebraţele apropiate în supinaţie, între articulaţia pumnilor şi coate. În situaţiile în care nu se ajunge la minge în poziţie convenabilă lovirea ei se face şi cu pumnii.

După terminarea acţiunii jucătorul ia parte în continuare la jocul cu sau fără minge

Greşeli de execuţie

-  poziţia prea înaltă în momentul lovirii mingii;

-  orientarea incorectă faţă de traiectoria mingii;

-  îndoirea coatelor în momentul execuţiei;

- utilizarea unei variante nepotrivite de execuţie la nivelul de bază (de exemplu „tăierea” mingii, sau amortizarea ei).

Exerciţii recomandate pentru însuşirea lovirii mingii cu două mâini de jos:

Exerciţii sau mijloace eficiente în pregătire se găsesc în cărţi şi mai ales pe internet, dar selecţia lor este orientată pentru a rezolva sarcinile şi obiectivele lecţiei.

Exerciţiile pe care le recomand sunt prezentate în continuare:

-învăţarea şi exersarea poziţiei şi a mişcării pentru preluarea cu două mâini de jos, fără minge;

-deplasări în poziţie medie şi joasă, în toate direcţiile, oprire la semnalul profesorului şi imitarea preluării de jos;

-din poziţie joasă, aruncarea mingii pe verticală cu ridicare şi prinderea ei tot în poziţie joasă;

-din poziţie joasă, preluare de jos din minge aruncată pe manşetă de profesor de la distanţă mică, 2 m şi medie 3 m -4 m;

-preluare de jos din minge “oferită” în perete;

-pe perechi, preluări de jos cu deplasări laterale spre stânga şi spre dreapta;

-pe perechi cu o minge, preluări de jos lungi şi scurte cu deplasarea înainte şi înapoi alternativă a partenerilor;

-în coloană, la 3 m distanţă de perete, două- trei preluări de jos la perete şi trecere la coada şirului;

-pe 2 coloane la distanţă de 3 m între ele şi la 3 -4 m distanţă de perete, preluări de jos la perete pentru şirul alăturat şi trecerea la coada celuilalt şir;

-câte 3 la o minge, preluare de jos în triunghi, la 4 m distanţă unul faţă de celălalt;

-din alergare de pe linia de fund a terenului, preluare de jos spre zona ridicătorului, din mingi aruncate de profesor în diferite direcţii;

 -“Suveică” cu preluare de jos;

-joc 1x1, cu 2 atingeri, pe teren de 2 m/2 m, preluare de jos, şi trecerea mingii peste fileu cu 2 mâini de sus din săritură;

-joc 2x2, cu 3 atingeri, pe teren de 4 m/4 m, preluare de jos, ridicare şi trecerea mingii peste fileu cu 2 mâini din săritură; -aceleaşi jocuri cu schimb de locuri;

-învăţarea aşezării în teren la primirea serviciului.

     - câte un jucător în zonele 2 şi 4 ; câte doi jucători în zonele 1 şi respectiv 5 (fig.), se execută preluare lungă din zona 1 spre zona 2, deplasare înainte şi preluare scurtă la jucătorul din zona 2 deplasare la coada şirului din zona 5; se lucrează identic şi pe partea  stângă a terenului.  Exerciţiul poate realiza în ambele terenuri fiind astfel angrenaţi toţi cei 12 coechipieri.